Salutare!
Ai ajuns probabil la acest articol pentru că parcurgeai altul în care analizam o companie și voiai să afli mai multe detalii despre indicatorii menționați acolo sau sistemul de punctaj.
Ai nimerit perfect pentru că în acest articol voi explica procesul pe care îl urmez atunci când analizez o companie și totodată punctajul pe care îl acord la final.
Înainte să începem, vreau să menționez că încerc să fiu obiectiv, dar o doză de subiectivism va fi prezentă pe ici, colo. Totodată, acest sistem poate suferi modificări pe măsură ce adun cunoștințe suplimentare sau găsesc vreo metodă de a-l îmbunătăți.
Nu uita că nicio companie analizată nu reprezintă o recomandare de achiziție, ci doar părerea mea oferită strict în scop educativ. Încearcă să îți faci temele și cercetarea atunci când te decizi să investești/cumperi ceva!
De cele mai multe ori, punctul meu de plecare este CCC list (Challengers, Contenders, Champions) disponibilă aici: https://www.dripinvesting.org/tools/tools.asp
Ea este actualizată lunar, de obicei în prima săptămână din lună. Nu este 100% perfectă, dar calculele sunt de cele mai multe ori corecte.
Știu că atunci când o deschizi prima oară te simți poate intimidat/copleșit de cantitatea de informații, dar ia-ți timp să le înțelegi (estimez câteva ore), sunt neprețuite.
În rarele cazuri când nu folosesc CCC list, cel mai probabil investighez o companie deoarece am citit vreo știre despre ea sau cineva a menționat-o în vreun articol de pe vreun blog sau postare pe rețelele sociale.
Odată aleasă compania, începe un proces de cercetare care durează, în medie, undeva între 5-10 ore. Mă interesează doar companiile care oferă dividende, iar în 99% din cazuri, mă interesează doar cele care au un istoric solid de creștere a dividendului pentru cel puțin 10 ani. Rar mă abat de la această regulă.
Pașii sunt următorii:
1) Intru pe www.sec.gov și caut ultimul raport anual al companiei (puteți să căutați acest raport anual și pe site-ul lor la secțiunea Investor Relations). Foarte, foarte rar mă interesează rapoartele trimestriale deoarece orice companie poate trece prin momente mai puțin bune fie din pricina ei, fie din cauza contextului economic sau altor cauze aflate în afara controlului ei. Nu vând niciodată o companie în care am investit doar pentru că a avut un trimestru sau un an mai prost, ci strict în momentul în care dividendul este în pericol iminent de a fi tăiat/eliminat.
Deși pot exista cazuri când lucrurile arată rău și tăierea/eliminarea dividendului pare foarte probabilă, prefer să nu vând până nu se întâmplă evenimentul în sine. Sunt companii care își revin și își continuă istoricul, iar o vânzare prematură ar fi fost o greșeală.
Odată ce am găsit raportul anual (10-K), îl parcurg cât mai în detaliu posibil și încerc să înțeleg cât mai bine compania.
2) Pasul 2 ar fi să încerc să înțeleg care este povestea companiei. Ce anume face/produce/comercializează și cum produce veniturile? Are planuri solide de viitor și de creștere a veniturilor? Investește în cercetare și dezvoltare? Are avantaje competitive? Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a avea succes în continuare? Are monopol/duopol? Există o barieră mare de intrare (gândiți-vă la companii din domeniul utilităților sau al tutunului - cu greu își face loc un competitor acolo)? Brand/marcă recunoscută ușor? Are un istoric de inovare permanentă sau dezvoltare de produse inovatoare? Este prietenoasă cu acționarii (foarte important, degeaba ai cea mai tare companie din lume dacă ești neprietenos cu acționarii)?
Încerc să întorc pe toate părțile acel raport și să îl citesc din scoarță în scoarță.
Apoi încerc să îmi notez succint câteva idei pe care le-aș putea explica și unui copil de 5 ani. Dacă nu reușesc să fac asta, înseamnă că nu am înțeles suficient de bine ce face compania și trebuie să recitesc raportul mai bine.
Acest pas este foarte important, iar dacă nu reușesc să înțeleg compania cât mai bine posibil, renunț să investesc în ea (ca să urmez sfatul lui Buffett cu rămânerea în zona de competență).
3) Odată ce am înțeles ce face compania, extrag toate informațiile financiare care mă interesează din ultimul raport anual.
Totodată, mă duc în spate minim 10 ani și le extrag și pe acelea din rapoartele anuale mai vechi. Fac asta pentru a înțelege cum au evoluat lucrurile: venituri, nivelul datoriei, fluxurile monetare, profituri și așa mai departe. (aș putea să iau acești indicatori și de pe diverse site-uri, dar prefer să le iau direct de la sursă pentru că lucrurile diferă în unele cazuri și prefer abordarea asta deși pierd puțin mai mult timp așa).
După ce strâng toți acești indicatori, încerc să ofer un scor de la 1 la 3 pe baza următoarelor criterii (scorul maxim este 30):
1) Ani de creștere a dividendului: deși mă uit, în general, doar la companii ce au un istoric de minim 10 ani, uneori fac mici excepții fie pentru companii nou înființate (ABBV) care sunt promițătoare, fie pentru companii care au oferit dividende pentru mulți ani, dar au înghețat dividendul la un anumit moment, apoi au reluat creșterea (INTC). Încerc să înțeleg contextul - aveau probleme? le-au depășit? mă pot baza pe creșteri în continuare? Șamd.
2) Randamentul dividendului (Dividend Yield): aici încerc să achiziționez companiile doar în momentul în care randamentul lor este măcar același cu al S&P500, dar prefer să mă uit după companii care au măcar de 2 ori randamentul lui S&P500. Și aici pot face mici excepții dacă rata de creștere a dividendului este foarte mare în ultimii 3 sau 5 ani (peste 15-20%).
3) Rata de creștere a dividendului (Dividend Growth Rate - DGR): creșterea dividendului este probabil cel mai important pilon al acestei strategii, așa că această rată de creștere a dividendului devine foarte importantă. Aici există mai multe nuanțe și încerc să țin cont de ele: o companie matură își va crește dividendul mai încet, în timp ce una mai tânără își va crește dividendul mai rapid etc. Încerc să găsesc un anumit echilibru și probabil nu voi cumpăra o companie ce nu își crește dividendul măcar cu rata inflației (pentru a-mi conserva și crește puterea de cumpărare pe viitor):
4) Earnings per Share (EPS) și Earnings Payout Ratio: veniturile companiei sunt foarte importante și vreau să văd o creștere susținută a acestui indicator. Cu cât crește mai mult, cu atât își pot permite să crească dividendul mai mult. Totodată, aș vrea să le mai rămână și ceva bani pentru investiții adiționale, iar un Payout Ratio prea mare poate fi problematic. Ideal ar fi un Payout Ratio până în 60%, dar unele companii precum REIT-urile sunt obligate să ofere un anumit procent înapoi acționarilor:
5) Free Cash Flow (FCF) și FCF Payout Ratio: dacă un contabil bun îți poate manipula bilanțul, iar lucrurile pot să arate bine pe hârtie, atunci când vine vorba de cash-ul disponibil pentru dividende, nu prea se pot face aceleași "șmecherii" - fie ai bani pentru a plăti dividendul, fie nu. Lucrurile rămân similare ca la punctul anterior, cu o mică ajustare în sus pentru praguri:
6) Nivelul datoriei raportat la Capitalul total (Debt to Total Capital): companiile au nevoie să împrumute bani pentru a-și dezvolta business-ul, este normal. Totuși, vreau să monitorizez acest nivel al datoriei și să mă asigur că lucrurile nu se duc în direcția greșită, iar compania nu se îndatorează prea mult (cum este AT&T) și astfel, dividendul este în pericol de a fi tăiat. Ideal, acest raport ar fi sub 60%:
7) Return on Equity (ROE): acest indicator măsoară nivelul de profitabilitate al firmei în raport cu capitalul acționarilor (îmi pare rău dacă termenul este stupid, dar contabilitatea în română nu este punctul meu forte) așa că cu cât este mai mare, cu atât mai bine. Nivelul mediu al acestui indicator pentru companiile din S&P500 este de aproximativ 11-12%:
8) Marja profitului operațional (Operating Income Margin): acest indicator măsoară profitul realizat pentru fiecare dolar după ce au fost scăzute costurile materiilor prime, salarii, cheltuieli operaționale etc. De cele mai multe ori, acesta este venitul înaintea taxării și impozitării (Earnings Before Interest & Taxes - EBIT). Există studii care arată faptul că o marjă bună a profitului operațional este corelată cu un randament crescut al acțiunii/companiei:
9) Numărul acțiunilor: deși unele companii își cumpără propriile acțiuni (share buybacks) din motivele greșite (pentru bonusurile managementului) sau în momente proaste, mi-aș dori ca numărul acțiunilor unei companii în care investesc să scadă treptat. Un număr mai mic de acțiuni -> plățile pentru dividende se împart la mai puține acțiuni. Atenție însă la companiile care emit noi acțiuni pentru a strânge fonduri extra și care diluează acționarii existenți:
10) Credit Rating: dobânda la care se împrumută o companie este importantă și deși agențiile de rating nu îmi inspiră cea mai mare încredere din lume, ele s-au mai curățat puțin de puroiul care exista în 2007-2009 (atunci când orice rahat împachetat frumos putea obține lejer un rating de investiție). Un rating sub BBB- este un rating nerecomandat investițiilor, procentul falimentului fiind însemnat:
Cam acestea sunt cele 10 criterii după care mă ghidez atunci când analizez o companie. Încerc să evit companiile care strâng sub 10 puncte, cele între 10-20 sunt ok, dar cu anumite semne de întrebare, în timp ce orice are peste 20 de puncte o clasific drept o companie solidă.
4) Următorul pas este deosebit de important deoarece indiferent cât de bună este compania analizată, chiar și cea mai bună din lume, ea nu reprezintă automat o investiție bună dacă este achiziționată la un preț prea mare, iar randamentele pot fi jalnice. Astfel, încerc să evaluez compania și prețul pentru o acțiune folosind mai multe metode pe care o să le explic în continuare:
a) Una din metodele mele favorite este Dividend Yield Model. Am aflat de ea din cartea "Dividends don't lie" a lui Geraldine Weiss. Presupune să ne uităm la randamentul mediu al dividendului, iar eu mă uit la ultimii 10-15 ani deoarece pe termen lung, piața tinde să evalueze corect o companie.
Pașii ar fi următorii: iau prețul zilnic din ultimii 10-15 ani (fie de pe site-uri precum Yahoo Finance, fie direct în Google Sheets prin formula =GOOGLEFINANCE("TSLA","price", (DATE, 2010,1,1), (DATE,2020,12,31), "DAILY") - folosiți ce vă este mai la îndemână), apoi fac o medie anuală a prețului și folosind dividendul total oferit în acel an, calculez randamentul din anul respectiv (dividend anual / preț mediu din anul respectiv).
Odată ce am toți cei 10-15 ani, calculez randamentul mediu al dividendului.
Formula finală va fi: Preț actual / (randamentul istoric / randamentul actual) - atenție la numitor, dacă este mai mic de 0.8, folosesc 0.8, pentru că o creștere recentă foarte mare de dividend poate da peste cap formula asta.
Un exemplu: Randament actual = 3.5%, randament mediu istoric = 4%, Preț actual acțiune = 100$. Prețul estimat este = 100$ / (4% / 3.5%) = 87.50$ (deci compania noastră este posibil supraevaluată, fiind cu 12.5$ mai scumpă decât estimarea)
Astfel aflu dacă acțiunea este supraevaluată sau subevaluată prin comparație cu randamentul dividendului din ultimii 10-15 ani (pentru că pe termen lung, lucrurile tind să revină înspre medie -> regression to the mean, dar evident nu sunt garantate 100%, atenție)
b) Următoarea metodă folosește faimosul P/E Ratio pe care îl utilizează mai toată lumea în ziua de azi. Folosim prețurile istorice ale acțiunii pe care le-am strâns mai sus și Earnings per Share (EPS) din ultimii 10-15 ani folosind același raționament: pe termen lung, piața tinde să evalueze corect o companie, iar P/E Ratio va tinde spre valoarea "corectă" (evident, acest lucru nu este garantat 100%, atenție!).
După ce calculez P/E Ratio pe fiecare an din ultimii 10-15 (formula fiind Preț mediu / EPS), fac o medie pentru a obține o medie a P/E Ratio.
Formula finală va fi: Preț actual / (P/E Ratio actual (calculat ca Preț actual / ultimul EPS raportat de companie) / P/E Ratio istoric) - atenție la numitor, dacă este mai mic decât 0, folosesc 1.5 (putem avea valori negative care dau peste cap formula, așa că scad prețul actual cu ~33%)
Un exemplu: P/E Ratio actual = 8, P/E Ratio mediu istoric = 12, Preț actual acțiune = 100$. Prețul estimat este = 100$ / (8 / 12) = 150$ (deci compania noastră este posibil subevaluată și mai ieftină cu 50$ decât estimarea)
c) Metoda de mai sus poate fi folosită și dacă înlocuim Earnings cu EBIT, iar restul rămâne la fel.
Astfel, ne uităm la ultimii 10-15 ani și calculăm EBIT/Share mediu, iar formula finală va fi: Preț actual / (P/EBIT Ratio actual / P/EBIT Ratio istoric) - atenție la numitor, dacă este mai mic decât 0, folosesc 1.5 (putem avea valori negative care dau peste cap formula, așa că scad prețul actual cu ~33%)
Un exemplu: P/EBIT Ratio actual = 10, P/EBIT Ratio istoric = 11, Preț actual acțiune = 100$. Prețul estimat este = 100$ / (10 / 11) = 111$ (deci compania noastră este posibil subevaluată și mai ieftină cu 11$ decât estimarea)
d) Aceeași metodă poate fi folosită și dacă înlocuim EBIT cu Operating Cash Flow per Share sau Free Cash Flow per Share.
Formulele finale pentru cele două vor fi:
Preț estimat Op. CF = Preț actual / (P/Op.CF actual / P/Op.CF istoric) - atenție la numitor, dacă este mai mic decât 0, folosesc 1.5 (putem avea valori negative care dau peste cap formula, așa că scad prețul actual cu ~33%)
Preț estimat FCF = Preț actual / (P/FCF actual / P/FCF istoric) - atenție la numitor, dacă este mai mic decât 0, folosesc 1.5 (putem avea valori negative care dau peste cap formula, așa că scad prețul actual cu ~33%)
e) O altă metodă interesantă de estimare a prețului este și Gordon Growth Model (o variantă simplificată a Dividend Discount Model).
f) Ultima metodă este probabil cea mai populară: Discounted Cash Flow. Presupune să aducem în prezent valoarea veniturilor viitoare, dar mie unul nu îmi place deloc această metodă deoarece trebuie să faci o grămadă de presupuneri, iar cifrele pot fluctua foarte mult. Nimeni nu știe cum va arăta o companie peste 3-4-5+ ani. Așa că am ajuns la un compromis bun, după părerea mea: în loc să mă chinui cu un excel complicat unde să introduc toate elementele, voi folosi acest calculator care este destul de bun pentru a obține un preț estimativ.
Un scurt exercițiu despre cum poate fluctua prețul la o mică schimbare de procent și de ce nu prea îndrăgesc această metodă:
Un 1% și prețul aproape se dublează... de aceea nu prea am la inimă această metodă, dar ea este foarte populară și nu vreau să o ignor.
Poate vă întrebați de ce atât de multe metode de estimare a prețului. Ei bine, așa cum am auzit și eu la alții mai înțelepți și inteligenți decât mine: "dacă mă întrebi care este cea mai bună metodă, îți voi spune să le folosești pe toate".
Odată ce stabilesc un preț estimat folosind toate aceste metode, fac o medie și obțin ceea ce sper să fie o valoare cât mai apropiată de adevăr a prețului acțiunii, iar apoi monitorizez compania și încerc, pe cât posibil, să o cumpăr într-o anumită marjă de siguranță (de obicei 10-15% mai jos decât prețul estimat pe care l-am obținut prin metodele de mai sus).
Nu voi reuși să fac asta pentru toate companiile, dar evaluez de la caz la caz. Nu are rost să mă cramponez în câțiva dolari dacă țin compania pe termen lung, iar perspectivele și potențialul ei este bun.
Mă găsiți și pe YOUTUBE
Notă: Nu sunt/pretind a fi planificator sau consultant financiar! Sunt banii dvs. și e treaba dvs. ce faceți cu ei și cum îi cheltuiți!