N-am mai scris de ceva vreme un articol în care să îmi pun lumea în cap așa că m-am gândit că acum este momentul perfect să o fac.
Cred că este momentul potrivit pentru un astfel de articol pentru că toată lumea trece de la agonie la extaz în aceste săptămâni și mulți caută siguranța aurului sau a crpytomonedelor. Doar că această "siguranță" este una falsă.
Înainte să închizi furios articolul și să mă faci idiot și neștiutor, încearcă să îmi acorzi câteva minute și poate îți pot provoca o urmă de îndoială care să te facă să te gândești de două ori înainte să plasezi banii în unele dintre cele mai proaste investiții, pe termen lung.
Nu vreau să vă plictisesc inutil cu cifre pentru că le puteți găsi peste tot pe internet și ele vor susține povestea pe care voi vreți să v-o scrieți.
Veți găsi atât cifre care demonstrează lejer de ce aurul și bitcoin-ul sunt niște investiții proaste, cât și cifre care privesc doar o anumită perioadă sau un anumit context și vor demonstra contrariul.
Eu promit să folosesc cifre într-un singur paragraf.
Vreau să privim problema din alt unghi și să vă povestesc de ce aurul (sau orice alt metal prețios/marfă - fie el argint, platină, petrol, grâu etc.) și bitcoin-ul (sau orice altă cryptomonedă) sunt niște investiții proaste pentru omul obișnuit.
Plecăm de la premisa că nimeni, atunci când investește, nu vrea să piardă bani, da? Toți vrem cel mai mare randament posibil și vrem să facem bani, asta este lesne de înțeles.
Vă spun sincer că mi se ridică sângele în cap atunci când văd sau aud aur/bitcoin și investiție în aceeași propoziție. Niciodată nu voi putea înțelege cum ceva ce nu produce absolut nimic este recomandat drept "investiție".
Aurul a fost întotdeauna un metal popular, iar bitcoin-ul a căpătat foarte multă popularitate în ultimii ani.
Haideți să ne imaginăm un lucru simplu: Avem 50.000.000 EUR și putem să deținem, la alegere: fie o tonă de aur, fie 5300 de Bitcoini, fie câteva zeci de mii de acțiuni ale unor companii renumite (de genul JNJ, KO, MMM etc.), fie obligațiuni ale unor țări dezvoltate, fie 1400 de garsoniere.
Mâine se închid toate bursele/piețele/locurile de tranzacționare pentru absolut orice timp de 10-20 ani de zile. Nimeni nu mai cumpără nimic, nimeni nu mai vinde nimic. Nici acțiuni, nici garsoniere, nici bitcoini, nici aur, absolut nimic.
Tipul cu acțiunile este perfect ok cu chestia asta. Are 50 de milioane EUR investiți în zeci de companii solide, iar dividendele vin lună de lună. Din partea lui, ar putea ca bursa să nu se redeschidă niciodată, nu prea îi pasă de asta, dividendele vin în continuare, companiile lui produc bunuri și servicii folosite de întreaga planetă. Poate din când în când mai voia să tranzacționeze, dar asta e, nu este sfârșitul lumii.
Tipul cu garsonierele nu este neapărat în culmea fericirii, dar și el este ok cu situația. Are garsonierele închiriate, chiria îi vine lună de lună, are un cashflow constant și el.
Tipul cu obligațiunile are și el o dobândă pe care o încasează. Nu este neapărat fericit, poate mai voia să vândă câteva obligațiuni înainte de termen, dar până la urmă este cât de cât ok, are și el un cashflow, investiția lui produce ceva.
Tipii cu aur/bitcoini/argint etc. sunt distruși. Investițiile lor nu produc absolut nimic, iar să ai 10-20 ani de zile 50 de milioane de EUR blocați... nu este chiar cea mai bună chestie din lume.
Știu că mereu vă plictisesc cu Warren Buffett, dar vă las un mic citat: "Întotdeauna când cumpăr acțiuni într-o companie, o fac cu gândul că ar putea să închidă bursa pentru următorii ani, iar eu sunt perfect ok să dețin acea companie în tot acest timp."
De ce ați vrea să vă plasați banii în ceva ce nu produce nimic? O acțiune, un imobil, până și o amărâtă de obligațiune - toate produc ceva, fie el un dividend, o chirie, o dobândă etc.
Aurul (puteți înlocui cu orice alt metal/marfă) nu produce absolut nimic. Cumperi acum un kg de aur, iar peste 50 de ani o să ai tot un kg de aur. Dar cumpără acum imobile sau acțiuni, iar peste 50 de ani o să fii cu mult mai înstărit decât acum.
Este doar un metal, iar valoarea lui de piață este determinată de două lucruri: teamă și lăcomie. Atunci când totul merge bine, lumea este lacomă și vinde aurul, iar prețul lui nu este unul grozav. Atunci când lucrurile merg prost, toată lumea este temătoare și vinde tot și cumpără aur, iar prețul crește. Lucrurile apoi revin la normal și aurul este vândut și tot așa într-un ciclu nesfârșit.
Iar mie unul nu îmi place să investesc în ceva ce poate fi atât de volatil din cauza acestor două emoții.
Da, știu, probabil vă gândiți că aurul ar trebui să fie o formă prin care ne diversificăm portofoliul.
Da și nu.
În primul rând, nu ar trebui să diversificați de dragul diversificării și să cumpărați aur ca să fiți "diversificat".
În al doilea rând, atunci când vrem să reducem riscul portofoliului nostru și să diversificăm, eu sunt de părere că investitorul obișnuit ar trebui să apeleze doar la cele mai bune și cele mai sigure soluții, pe termen lung: acțiuni, proprietăți imobiliare și obligațiuni. Atât.
Orice altceva cumpărat intră la categoria speculă. Sunteți ok cu asta și înțelegeți riscurile enorme? Perfect, atunci cumpărați.
Dar dacă aveți un portofoliu solid de acțiuni (ETF-uri sau zeci de companii solide ce plătesc dividende), câteva imobile (fie ele garsoniere sau apartamente) și câteva obligațiuni pentru vremuri mai puțin bune când aveți nevoie de cash, nu aveți nevoie de aur, bitcoin și alte prostii de genul pentru a fi diversificați. Sunteți deja super diversificați. Vreți și mai multă diversificare? Perfect, luați un ETF ce acoperă altă categorie de companii - companii mici, medii, poate din regiuni diferite (Asia, Latam). Cumpărați proprietăți în alte orașe ale țării sau chiar în altă țară șamd.
Nu diversificați cumpărând lucruri mediocre - la fel de bine ați putea să cumpărați bilete la loto sau lalele sau potcoave de cai. Am auzit că potcoavele revin la modă.
Iată și paragraful cu cifre pe care vi l-am promis (face parte din cartea "Basic Economics" a lui Thomas Sowell):
"...1$ investit în obligațiuni în anul 1801 ar fi valorat 1000$ în anul 1998, 1$ investit în acțiuni în anul 1801 ar fi valorat peste 500.000$ în 1998, iar 1$ investit în aur în anul 1801 ar fi valorat 0.78$ în 1998".
Ok, acum că am dat cu aurul de pământ, are el vreun avantaj?
Da, are o utilitate: păstrează oarecum valoarea băgată în el și este o formă de economisire relativ ok pentru că ține pasul cu inflația. Dar este pentru un număr extrem de mic de oameni: cei foarte bogați, ce dețin o avere de peste 5-10-15 milioane de dolari, ar putea cumpăra niște aur pentru a se asigura că suma pe care o investesc acum este cam aceeasi și peste X ani, în caz că au nevoie de cash.
O să discut și despre cei care anticipează o criză extraordinar de bine, cu câteva luni înainte de a se produce și cumpără niște aur ieftin ca să poată vinde scump și să reinvestească în acțiuni sau alte instrumente - este aproape imposibil însă de făcut așa ceva cu acuratețe. "Analiștii" nici măcar nu au fost în stare să prezică revenirea extraordinară a piețelor (umbrită puțin de scăderile de săptămâna aceasta). Nimeni nu știe când va avea loc o criză, deci este contraproductiv să deții niște aur în scopul ăsta, după părerea mea. Plus că nu este garantat că atunci când totul scade, aurul crește. Lucrurile sunt interconectate și vor scădea mai degrabă toate, inclusiv aurul. Mai bine ai deține niște obligațiuni.
Bun, haideți să abordăm și Bitcoin-ul, această minune a secolului 21.
Nu neg că tehnologia blockchain are o utilitate vastă și probabil, pe viitor, va rezolva multe probleme ale omenirii.
Dar a investi în Bitcoin, Etherum, Litecoin, Ripple sau orice altă cryptomonedă este foarte riscant și speculativ.
Am dar peste un articol interesant AICI, pe unul din cele mai bune bloguri despre finanțe personale.
Autorul folosește o paralelă interesantă: presupunem că cineva ar inventa mâine leacul pentru cancer și ar publica gratuit rețeta și instrucțiunile pas cu pas. Aceasta conține elemente simple și ieftine și poate fi reprodusă de oricine într-un timp scurt.
Totodată, ar afirmă că el are deja niște pastile produse și le vinde cu 10.000$ bucata.
De ce ați cumpăra așa ceva când o altă companie poate produce în câteva săptămâni pastile identice la 10$ bucata?
Și totuși, oamenii se înghesuie să cumpere pastilele scumpe și ele cresc la 20.000$ bucata. Toată lumea vorbește despre asta și toți sunt acum experți: corporatiști, taximetriști, medici, coafeze, absolut toți oferă sfaturi.
Ar părea o nebunie, nu?
Exact asta este povestea cu toate aceste zeci și mii de cryptomonede. Bitcoin-ul doar se nimerește să fie cea mai populară. Știu, știu, sunt eu învechit și nu văd că viitorul aparține cryptomonedelor. Sunteți cel puțin naivi să credeți că ceva nereglementat în nici un fel va fi monedă de schimb la nivel mondial... Ceva ce este folosit pentru activități ilicite, spălare de bani și alte tranzacții ale grupărilor de crimă organizată sau guvernelor autocrate (salutare, Coreea de Nord).
Dar este rară și o să fie din ce în ce mai rară, deci o să fie valoroasă... Așa și? Și părul meu din nas este rar, îl folosim drept monedă de schimb doar pentru asta?
Când nu sunt înșelătorii (sau nu vă este spart portofelul electronic) și nu au numărul de tranzacții trucate (cam 95% din ele aparent...), monedele virtuale sunt o simplă formă de a face speculă. Trebuie doar să găsiți pe cineva dispus să plătească mai mult, iar cu asta sper că am spus tot.
Intră la aceeași categorie ca aurul: nu produc absolut nimic.
Așadar încercați să vă informați și nu vă riscați banii aiurea, încercând să deveniți bogați peste noapte - nu există scurtături.
Faceți ceea ce s-a demonstrat de nenumărate ori că funcționează pentru investitorii obișnuiți: cumpărăm constant și disciplinat, pe termen lung.
Mă găsiți și pe YOUTUBE
Notă: Nu sunt/pretind a fi planificator sau consultant financiar! Sunt banii dvs. și e treaba dvs. ce faceți cu ei și cum îi cheltuiți!